Dar aceia din popor, care vor cunoaşte pe Dumnezeul lor, vor rămâne tari, şi vor face mari isprăvi. (Daniel 11: 32).

Cât de mult depindeți de conferințe și de învățătorii voștri pentru a vă ajuta să înaintați? Trebuie să mergeți la strângeri doar pentru că simțiți că v-ați epuizat rezervele și trebuie să căpătați altele noi? Sau ați fost eliberați de toate cârjele omenești și ați ajuns în locul independenței slăvite, pentru că Îl cunoașteți pe Dumnezeul vostru? Nu contează că vă afundați în mijlocul Saharei, voi Îl cunoașteți pe Dumnezeul vostru și puteți sta independenți de orice ajutor natural – acest lucru a ajuns parte din voi! Aceasta este cunoașterea care înseamnă putere. Aceasta este experiența care biruiește lumea. Acesta este lucrul care dărâmă toate celelalte sisteme, iar voi le biruiți în mod triumfător. Acesta a fost secretul bisericii apostolice. Împărații pot face ce vor, oamenii se pot dezlănțui, dar cunoașterea personală a Domnului avansează, iar Imperiul Roman se sfărâmă înaintea ei și nu ea înaintea Imperiului Roman. Este o cunoaștere independentă, personală a lui Dumnezeu, rezultată din nașterea lăuntrică, care dăinuie. Nu este doar un adevăr obiectiv, ci o putere subiectivă și, este o zi măreață când și cea mai mică părticică a adevărului pe care îl cunoaștem devine o experiență personală vie la capacitatea ei utilă. Aceasta și vrem: o cunoaștere de prima mână și nu un adevăr de mâna a doua.

Fie ca Dumnezeu să lucreze acest lucru în ființele noastre până devine parte din noi. Luați-o pe bucăți dacă vă place, dar cereți-I Domnului să lucreze această cunoaștere personală a Lui în voi și și ea să fie vie.